Reglajele locale sunt modificările care afectează doar o parte a fotografiei, aleasă cu un gradient, un filtru radial sau o pensulă, spre deosebire de reglajele globale, care se aplică peste tot în egală măsură. Ele fac diferența dintre o poză „corectată” și una „lucrată”: cerul puțin mai închis, fața puțin mai luminoasă, fundalul puțin mai discret, toate fără ca cineva să bage de seamă ce s-a întâmplat.
Aici afli ce instrument alegi pentru ce situație, cum lucrezi cu măștile, în ce ordine aplici reglajele și cum eviți greșelile care trădează editarea, în special marginile vizibile și zonele „arse” de prea mult efect.
Când folosești reglaje locale în loc de cele globale
Folosești reglaje locale atunci când o singură zonă a imaginii are nevoie de altceva decât restul. Dacă tot cadrul e prea întunecat, corectezi global; dacă doar subiectul e în umbră, iar cerul e bine expus, o corecție globală strică una dintre cele două zone.
Situațiile clasice:
- cerul este mai luminos decât pământul, iar un singur reglaj nu le mulțumește pe amândouă;
- fața unui portret este în umbră, într-o scenă altfel corectă;
- un obiect colorat din fundal atrage prea mult privirea;
- vrei o vignetare discretă care să ghideze atenția spre centru.
Ordinea sănătoasă rămâne aceeași: mai întâi reglajele globale, de pildă expunerea și contrastul din articolul despre expunere și contrast, apoi cele locale, pentru ce a rămas de rezolvat. Dacă începi cu cele locale, vei compensa de câteva ori același defect.
Ce instrument alegi pentru ce situație
Gradientul se potrivește zonelor care se schimbă treptat, filtrul radial subiectelor rotunde sau centrale, iar pensula formelor neregulate. Toate trei produc, de fapt, o mască, adică o hartă care spune unde se vede efectul.
| Instrument | Cum acționează | Se potrivește pentru |
|---|---|---|
| Gradient liniar | tranziție pe o direcție, de la efect plin la zero | cer, orizont, pereți, podele |
| Filtru radial | cerc sau elipsă, cu margine moale | față, obiect central, vignetare |
| Pensulă | pictezi manual zonele dorite | păr, ochi, haine, detalii mici |
| Mască după luminozitate sau culoare | selectează automat tonuri sau nuanțe | cer luminos, frunziș, piele |
Masca după luminozitate sau după culoare este cea mai ingenioasă, pentru că „înțelege” imaginea: poți spune, de pildă, că vrei să închizi doar zonele foarte luminoase din partea de sus a cadrului. Rezultatul e mai curat decât o pensulă făcută în grabă.
Sfat: Activează afișarea măștii, de obicei sub forma unei suprapuneri colorate, când lucrezi cu pensula. Vezi exact ce ai atins și îți dai seama imediat dacă ai ieșit din contur.
Cum faci margini care nu se văd
Marginea măștii trebuie să fie moale, cu o tranziție lină, astfel încât ochiul să nu poată spune unde se oprește efectul. Cele două setări care o controlează sunt, în majoritatea programelor, penele (feather), care înmoaie marginea, și fluxul, care stabilește cât efect depui la o trecere de pensulă.
Pentru o pensulă bine folosită:
- alege o pensulă mai mare decât crezi că ai nevoie, pentru că marginile mari se topesc mai ușor;
- setează un flux scăzut și treci de mai multe ori, în loc să depui totul dintr-o mișcare;
- activează opțiunea de ștergere automată sau de mascare automată, dacă ai o margine clară, de exemplu o linie de orizont;
- verifică la 100%, pentru că zona de contur arată mai rău decât la imaginea întreagă.
Cel mai frecvent semn de editare locală exagerată este haloul: o aureolă luminoasă sau întunecată în jurul unui obiect decupat, vizibilă mai ales pe cer. El apare când schimbi puternic luminozitatea unei zone fără o mască precisă. Soluția este fie o valoare mai mică, fie o mască mai fină, fie o trecere pe alte reglaje, precum scăderea luminilor în loc de scăderea expunerii.
Reglajele care merg bine local
Nu trebuie să schimbi toate cursoarele local; câteva dau rezultate mult mai bune decât altele. Cele mai utile sunt expunerea, luminile, umbrele și temperatura, pentru că imită cel mai natural comportamentul luminii reale.
- Expunerea locală luminează sau întunecă o zonă, ca și cum ai lumina-o cu un reflector.
- Umbrele ridicate pe subiect scot detaliile fără să schimbe cerul.
- Temperatura încălzită ușor pe zona luminată de soare face lumina mai plăcută.
- Saturația scăzută pe un fundal colorat îl face mai discret, iar nuanțele se reglează mai fin cu metoda din articolul despre corecția culorilor.
- Claritatea mărită pe un obiect de prim-plan îi dă consistență, cu mare grijă la dozare.
Evită să crești claritatea sau zgomotul pe suprafețe întinse, precum pielea, și să tragi cursoare până la capăt: reglajele locale trebuie să arate ca o lumină care putea să fie acolo, nu ca o intervenție. În portret, dozarea corectă a luminii pe față este legată de felul în care a căzut lumina reală, discutat în articolul despre portretul în lumină naturală.
Cum folosești reglajele locale pentru a ghida privirea
Privirea merge, de obicei, spre zonele cele mai luminoase, cu cel mai mult contrast și cu cele mai saturate culori. Folosindu-te de asta, poți atrage atenția spre subiect fără să-l modifici direct, ci modificând ce îl înconjoară.
Un truc clasic este să închizi ușor marginile cadrului și să lumini subtil subiectul, pentru un efect de „scenă luminată”. Dacă subiectul se află la intersecția liniilor imaginare descrise în articolul despre regula treimilor, luminarea lui accentuează compoziția deja existentă.
Reglajele locale se pot salva și ca parte dintr-o presetare, dar adaptează-le fiecărei poze, cum se arată în articolul despre presetări.
Atenție totuși: ghidarea privirii funcționează doar când este discretă. Dacă observi vignetarea la prima privire, ai trecut cu mult peste limită; reduce intensitatea la jumătate și compară cu varianta anterioară.
Poziția acestor tehnici în ansamblul fluxului de editare o găsești în ghidul principal al editării foto.
Întrebări frecvente
Care e diferența dintre un reglaj local și unul global?
Un reglaj global se aplică întregii imagini, iar unul local doar zonei selectate printr-o mască. Alegi local când zone diferite au nevoie de tratament diferit.
De ce apare un halou în jurul subiectului?
Pentru că masca nu urmărește exact conturul, iar zona de tranziție primește prea mult efect. Reduci intensitatea, înmoi marginea sau rafinezi masca.
Pot folosi mai multe reglaje locale pe aceeași poză?
Da, și este normal, dar fiecare ar trebui să aibă un rost clar. Dacă ai peste cinci sau șase, verifică dacă nu cumva compensezi o expunere globală greșită.
Pensula sau masca după luminozitate?
Masca după luminozitate sau culoare este mai rapidă și mai precisă pe zone cu tonuri clare, cum este cerul. Pensula e mai bună pentru forme neregulate și intervenții mici.
